Stiri
Concept Honda RC-E
Honda are de gand sa dezvaluie luna viitoare, in cadrul celei de-a 42-a editie Tokyo Motor Show, o sportiva electrica care-ti taie rasuflarea. Poreclita RCE, motocicleta inmatriculabila, cu aliura de supersportiva, foloseste cel mai mare si cel mai puternic motor electric folosit de companie pe masinile hibride.
Suspensia, fata si spate, poarta brand-ul Ohlins TTX si a fost conceputa pentru „pura placere a pilotajului”, asa cum spun cei de la Honda care promit o motocicleta fina dar si puternica, performante de clasa 600 intr-un corp de 250.
Desenele contureaza puternic ecourile istoriei companiei pe pista, cu linii neintrerupte de farul cu proiector LED asezat frumos in botul motocicletei. Daca e doar un test pentru a arata interesul publicului pentru motocicletele sport electrice, Honda a scos toti asii din maneca.
De la salonul moto din Tokyo de luna viitoare mergem la salonul din Milano desfasurat intre 8-13 Nov. Moto Guzzi dezvaluie noul V7
Mai exact doua versiuni noi ale Roadsterului V7, amandoua propulsate de motorul transversal, V-Twin de 750cc
Noul motor este pe nedrept asemanator cu varianta sa mai veche doar ca se prezinta cu alte caracteristici de top cum ar fi chiulasele, pistoanele si admisia care maresc puterea si cuplul cu pana la 10 procente, imbunatatind totodata consumul si emisiile de CO2.
Motocicletele au fost stilizate de Miguel Galluzzi, designerul originalului Monster de la Ducati. Desii prezentate doar ca modele concept, pot intre deja pe linia de productie si se prezinta cu: sa monobloc cu semicarenele aferente, cateva tuse cosmetice si, bizar de-a dreptul, o frana fata pe tambur.
O versiune care va beneficia cu siguranta de productia in serie, noul V7 destinat special ca tourer de clasa mare va fi dotat cu un parbriz mic, panouri laterale si vopsea retro in doua nuante (Maro/alb)
Tot in Milano Bimota dezvaluie trei modele noi.
O adevarata surpriza a salonul din Milano, Bimota s-a prezentat cu trei motociclete noi noute.
DB10 este versiunea Bimota pentru Hypermotardul Ducati, dar cu un cadru propriu, de otel si aluminiu.
DB9 e un naked nou care foloseste motorul Testastretta la 11 grade al lui Ducati, dotat cu obisnuitul cadru Bimota hi-tech si componente exotice de ciclistica gen: suspensii Marzzochi, frane Brembo si roti OZ. DB9 vine chiar si cu o versiune mai exotica cu un carenaj negru, integral din carbon.
S-a mai prezentat modelul enduro numit BBX300, propulsat de un motor nou, in 2T, semnat Bimota insasi.
Istoria motocicletelor Meguro
Meguro pare a fi primul fabricant de motociclete din Japonia, cu radacini datand din 1909, la o mica fierarie din Shibuya-Cho, suburbie Tokyo. La iceputul anilor 1900 inflorea industria mica in Japonia, prin garaje, mecanici, incropind motociclete din bucati.
Pana in 1922 primele produse Meguro erau acum atribuite lui Osamu Murata, fondatorul fierariei Murata din prefectura Tokyo, Japonia. Primele motociclete Murata erau, fie modele bazate pe monocilindrele britanice ale erei, fie derivatii din mai marele V-twin ce echipa modelul J Harley-Davidson.
La un moment dat, in 1928, fabrica Murata se transforma in fabrica Meguro, nume ales probabil pentru a onora circuitul de curse Meguro din Tokyo (1907-1933). Circuitul Meguro a fost relocat in vest, la Fuchu-Shi, in timpul extinderii orasului Tokyo.
La sfarsitul anilor 1920, inceputul anlor 1930, Meguro intampina competitorii europeni si americani si pe la mijlocul anilor ’30 Harley-Davidson castiga tot mai multi admiratori in Japonia.
Motoare Motosacoche 500cc & Meguro 500cc
Evolutia Emblemelor Meguro & Kawasaki
In 1935, directorul diviziei de vanzari HD in Japonia, Alfred Rich Child, indeamna compania din Milwaukee sa construiasca o fabrica in Shinagawa, Tokyo. Episodul acesta luase numele de „HD Company of Japan” si primul model produs de noua locatie a fost numit „Model VFE” (V Far East)
Pe la mijlocul anilor 1930, Fabrica Meguro se intorsese la constructia de modele mono-cilindrice, tip european, ca in cazul modelului Z97 Meguro din 1937, care folosea un monocilindru de 500cc, inspirat probabil din Motosacoche JubilŽe Sport 498cc OHV, fabricat in Elvetia. Meguro Z97 a fost prima motocicleta pur japoneza.
Prezenta HD in Japonia a fost de scurta durata, in 1937 fabrica lor din Shinagawa fiind nationalizata de guvernul Japonez intr-un oment in care o criza economica mondiala ridica nivelul nationalismului. Fabrica HD a fost preluata de Compania Sankyo, adoptand numele japonez Rikuo (regele drumului). Primul model Rikuo a fost „Rikuo Model 97” 1212cc.
Meguro S3 Junior 250cc 1958
In 1939, Meguro Z97 este adoptata oficial ca motocicleta de politie a Departamentului Metropolitan Tokyo, fiind folosita pana la inceputul celui de-Al Doilea Razboi Mondial. In 1941, fabrica Meguro se reprofileaza pe productie de munitie si fabricarea de motociclete inceteaza.
In timp ce razboiul se dezvolta, productia HD Rikuo este preluata de o companie numita Nihon Jidosha din Hiroshima, acestia redenumind modelul cu motor in V in „Kuri Hagane” (Fierul Negru). Asa cum probabil ati ghicit, productia inceteaza in data de 6 August 1945.
La finele razboiului, Fabrica Meguro domina inca odata productia in Japonia. Meguro continua productia de derivate monocilindru OHC, ca Meguro Z97 de 500cc si noul Junior S3 de 250cc (foto mai sus). Pentu o scurta perioada de timp, Meguro incearca configuratia OHC (Overhead Camshaft – arborele cotit in capul pistonului) dar se intorc la configuratia OHV (Overhead Valves – Supape in capul pistonului)
O caracteristica distinctiva a chiulasei Meguro tarzii, precum S3 Junior, e logo-ul rosu, scris in Katawana, transcrierea silabelor japoneze intr-o limba straina.
Meguro K1 500cc 1960
Prin 1960, Fabrica Meguro incepe colaborarea cu Compania Aviatica Kawasaki. Incepe productia primului model in doi cilindrii, 500cc, Meguro K1, inspirat din modelul BSA A7, o motocicleta depasita – intra in productie din 1946 pana in 1962.
Rikuo isi reia productia de motociclete echipate cu motoare mari in V, dar motocicletele erau prea scumpe pentru piata japoneza si fabrica declara falimentul in 1960.
In 1963, Fabrica Meguro se uneste cu Compania Aviatica Kawasaki, devenind Kavasaki Motor Sales Co iar mai apoi Kawasaki Motorcycle Co.,Ltd. Primele motociclete Kawasaki au fost SG-urile, echipate cu monocilindru de 500cc, OHV si Kawasaki K1, bazat pe modelul Meguro K1, cu bi-cilindrul de 496cc, OHC.
Aprilia Shiver 750 2011
Cand un neked nu e gol-golut? Ironic dar, cea de-a doua generatie Shiver750 este mai bine imbracata decat predecesorul cel banal. O vopsea noua si o carena mica pe far sunt elementele cheie care deosebesc Shiverul cel nou de cel original, lansat in 2008 drept o motocicleta sportiva pentru entry-level si o alternativa mai ieftina fata de Tuono de 1000cc. Modelul cel nou a se prezinta cu puese actualizate si o schema de culori izbitoare.
Ergonomic, s-a modificat pozitia de pilotaj orientata acum intr-o maniera mai sportiva, cu ghdonul dat mai in fata si scaritele mutate putin in spate. Saua este de asemenea mai ingusta cu 5mm si mai subtire astfel ca te misti mai usor si acum, chiar si pilotii mai scunzi ajung mai bine cu picioarele pe pamant. Roata spate, lata de 152mm, a fost schimbata cu una de 140mm care ii ofera anvelopei de 180mm un profil mai sensibil, care raspunde mai repede la inclinare. Rotor Wave, scarite pasager tubulare, mai usoare si o analiza completa a combustiei completeaza caracteristicile tehnice.
Avansand cu schimbarile stilistice gasim un far nou si un parbriz ninimalist. Cadrul grila monoton, gri, a fost adus la viata prin culoare, un rosu suculent, iar bratele din aluminiu au fost vopsite in negru. Rosul cadrului se intinde frumos pe panourile laterale ale rezervorului, mini-carnaj si aripa fata.
Din sa, noul pachet ergonomit pare mai dur, dar nu incomod. In afara de saua tare, motocicleta face o calatorie de 3-400Km intr-o maniera rezonabila. Mini-carena farului si parbrizul mic nu ofera cine stie ce protectie chiar daca totusi te vor ferii de rafalele de curent.
Preluat de la modelul precedent, motorul este un V-Twin la 90°, plin de viata, fabricat de Piagio (spre deosebire de Rotax-ul lui Tuono). Deasemenea, reintra in joc cele trei moduri de livrare a puterii: Sport, Touring si Ploaie, care pot fi setate atat in mers cat si in stationare, atata vreme cat acceleratia e inchisa. In pofida reglarii EFI, Shiverul e flamand in continoare cand e setat pe modul Sport. In mod Touring problema e mai putin deranjanta dar totusi evidenta. Si lafel se simte si tendinta de a se comporta precum o sportiva. Unele aspecte mai trebuiesc cizelate lafel ca vibratiile motorului sub 5000@ de ture care trebuiesc domolite.
Cadrul in doua bucati este sustinut de o furca nonajustabila si un amortizor spate ajustabil pe preincarcare si recul. Atat fata cat si spatele arata ca ar fi nevoie de o modificare d.p.d.v. al suspensiilor, drumurile stricate indicand mici probleme la acest capitol. Chiar si asa, motocicleta vireaza foarte bine si pare stabila.
In completarea ciclisticii, pe langa cadrul foarte bine echilibrat, vine motorul plin de viata si frana fata pe dublu disc si etriere cu 4 pistoane, care ofera o decelerare progresiva si fina.
Una peste alta, Shiver-ul nou de 750 este un rival puternic in clasa entry-level naked, distractiv si cu prea putine minusuri. Chiar daca nu e chiar un naked.
Motor V-Tvin 750cc, 90°, DOHC, 8V
Putere 95CP@9000rpm
Cuplu 81.3N/m @ 7000rpm
Cadru Grinda din otel tubular cu bascula din aluminiu
Suspensie fata Furca inversata 43mm, Showa
Suspensie spate Amortizor Sachs, ajustabil pe preincarcare si recul
Frana fata disc 2X350mm, etrier 4 pistonase
Frana spate Disc245mm, etrier cu 1 pistonas
Inaltime sa 800mm
Capacitate rezervor 16l
Verdict 4.5 stele din 5.
Ducati Monster sa se uite bine in oglinzi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu