duminică, 30 octombrie 2011

Motojurnal / Editia XLI



Dakar 2012. Argentina - Chile – Peru


            Directorul raliului, Etienne Lavigne, a prezentat editia 2012 a raliului Sud-American. Pentru prima oara, anul acesta, ruta va include Peru, acolo unde pilotii vor trece linia de finish. Raliul va strabate continentul, plecand din Mar del Plata la Lima, capitala Perului,  astfel formand o legatura ideala intre oceanul Atlantic si Pacific.
            Cursa va dura 14 zile. Plecarea se anunta pe 1 Ianuarie iar sosirea pe data de 15 ale aceleiasi luni.
            Cursa va acoperi un traseu liniar depasind peste 9,000 Km. Pilotii vor trece zona muntosa Anders si vor atinge desertul Atacama de unde vor patrunde pe campiile peruviene. Argentina va fi locul de plecare si include cinci etape. Din Chile, care va gazdui alte cinci etape, plus o zi de odihna, concurenţii vor avansa spre Atacama. Dupa aceea, raliul va ajunge in Peru, pentru ultimele patru etape si la sosirea in Lima.

            Motociclete – Doar modelele pana in 450cc
            Toate motocicletele inscrise la raliul Dakar 2012 vor avea motoare de cilindree maxima de 450cc.
In editiile 2010 si 2011 tranzitia la noile motorizari, obligatorii pentru rideri de top, a incins competitivitatea intre fabricanti facand loc pentru patru banduri diferite pe primele zece pozitii in clasamentul final de cursa al anului trecut. Quad-urile vor fi deasemenea supuse unei limitari de maxim 800cc.

            Plecarea de la Mar del Plata. Sosire in Lima
Cu peste 600.000 de locuitori, Mar del Plata este al saptelea cel mai mare oras in Argentina. Ceremonia de plecare va avea loc in maiestuoasa Plaza Colón.
Lima, capitala statului Peru este casa a 10 milioane de oameni ceea ce-l face al cincilea cel mai mare oras din America Latina.






EICMA – Salonul Moto International


            Show-ul preinta cifre record: o suprafata de 135,000 m2, 1174 de expozanti din 36 de tari, 7 pavilioane si peste 500.000 de vizitatori asteptati.
             Unic, acesta este adjectivul care poate caracteriza cel mai bine cea de-a 69-a editie a Show-ului International de Motociclete care va avea loc la Fiera Milano intre 8-13 Noiembrie 2011. Dintre toate targurile Moto din lume nu are termen de comparatie. Locul de desfasurare de la Rho Pero primeste si promite sa satisfaca preferintele tuturor iubitorilor de motociclete, in timp ce EICMA, cu o serie de noi evenimente secundare, unele dintre ele in afara motivelor comertului echitabil, se va face in Milano capitala lumii pe doua roti pe intreaga perioada.
                Dacă cifrele conteaza, in acest an, evenimentul poate fi proclamat deja un succes. Cifrele inregistrate la acest moment, care se asteapta sa creasca, sunt: ​​un total de 135.000 m2 ocupati de interior si zonele in aer liber; 1174 expozanti, directi si indirecti, 7 pavilioane preluate deja, cu pavilionul 22 acum adaugat oficial pentru a se potrivi numeroaselor companii de pe lista de asteptare. Dintre marile branduri nici unul nu va fi absent, fiecare dintre ele cu o multitudine de produse noi. Ca de obicei, inima care bate la EICMA se compune din lume. In acest sens, organizatorii asteapta cu nerabdare sa ureze bun venit unui flux de peste 500.000 de vizitatori. 37 de tari vor fi reprezentate de 610 de expozanti directi si indirecti.









Waltham Manufacturing Co.
si motocicleta Metz Orient



            Prima companie fabricanta de motociclete din america, "Waltham Manufacturing Company" (WMC) din Waltham, Massachusetts a fost co-fondata de Charles Herman Metz (1863-1937) in 1893. Waltham a inceput prin fabricarea de biciclete dar, in 1903, Charles extinde domeniul de activitate la fabricarea de autoturisme si motociclete. Waltham Manufacturing era parte integrata a firmei Waltham Watch Company instituita in 1854 de Aaron Dennison.

            Metz se mutase in Massachusetts in 1893 sa-si cladeasca o cariera proiectand biciclete de curse pentru Union Cycle Club din Newton Highlands. A format Waltham Manufacturing alaturi de alti trei parteneri si 100,000$ ca bani de investitii. Desi firma era inregistrata in Maine, locatia fizica era pe Rumford Avenue in Waltham. Metz isi numeste bicicletele "Orient" dupa Orient Fire Insurance Company din New York.

Waltham Watch Company (c. 1890)

In primii ani de productie, Waltham Manufacturing au produs biciclete de antrenament, tandem si siguranta acestea din urma ca un raspuns pentru moartea a doi ciclisti intr-o cursa la Waltham Bicycle Park in 1894. Metz patentase peste 20 de proiecte inovatoare printre care pedalele cu filet pe stanga, care nu se desfiletau in mers. Waltham a fost, de asemenea, cunoscut pentru ciudatenii, cum ar fi "Orite," (aka "On-ten") din 1896, o bicicleta cu zece locuri, care se afla acum expusa la Muzeul Ford din Dearborn, Michigan.



Metz si bicicleta cu motor  „ Orient-Aster”

            Charles H. Metz este primul care a indicat cuvantul „motocicleta” "motor cycle", termen folosit prima data intr-o reclama din 1899 pentru anuntatul Orient. Orient Light Roadster si Orient-Aster din 1900 a lui Waltham Manufacturing au fost primele biciclete propulsate cu motor produse in serie in America, cunoscute simplu ca Orient Motorcycle.

            Metz isi prezinta creatia lumii pentru prima oara in Iulie 1900 pe pista de curse Charles River inregistrand primul eveniment de motociclism viteza din SUA. Orientul inregistreaza un timp de 7 minute pe un traseu de 5 mile.



 Orient Light Roadster 1900
            Partea „Aster” din numele Orient-Aster provine de la denumirea producatorului francez al motorului, Aster,  ce echipa bicicleta lui Metz in vremea in care Orient Light Roadster era propulsat de un motor DeDion-Bouton. Motorul Aster era produs de firma franceza Ateliers de Construction Mecanique l'Aster din Saint-Denis. Aster construia motoare pe baza proiectului revolutionar din 1895 al motorului DeDion-Buton, unul din primele motoare pe benzina intrate in productia de masa.  

            Propulsorul era un monocilindru de 138cc care producea jumatate de cal putere. Orient-Aster este fabricat productie pana in 1904. Ambele modele Orient aveau motorul pozitionat in centrul cadrului pentru o distributie egala a greutatii. Inaltimea acestuia ii permiteau motociclistului sa ajusteze usor carburatorul in mers, si asta era considerat un mare plus la acea vreme.





Motorul Orient-Aster creat de Charles Metz


In 1902 Waltham produce de asemenea un automobil numit "Orient Buckboard". Modelul din 1902 se vindea la aproximativ 875 USD. Cu succesul imediat a lui Orient Buckboard Waltham Manufacturing devine cunoscut ca Metz Car Company. Printre multele realiari Metz, mai amintesc una din primele masini electrice, sponsorizata de Charles Coffin de la General Electric Company. Metz paraseste compania Waltham Manufacturing in 1902 pentru a forma Metz Motorcycle Company pe Whitney Avenue in  Massachusetts.
            Noua motocicleta Metz a fost un alt succes instant stabilind un nou record de 70 de secunde pe mila (82.75Km/h)

            Waltham Manufacturing au continuat sa fabrice ceasuri, vitezometre, busole, sobe, boilere, piese de avioane, gramofoane si aparate radio pana prin mijlocul anilor 1900, mai tarziu concentrandu-se numai pe ceasuri de specialitate si cronografe pentru a fi utilizate in panourile de control pe aeronave. Waltham a fost vanduta in 1994, devenind Waltham Aircraft Clock Corporation in Ozark, Alabama.


'American Motorcycle Co.' si Marsh Metz 'M-M'

            Succesul motocicletei il aduce pe Charles Metz in parteneriat cu David Marsh, proiectantul primului ceas Waltham. Marsh deja pusese bazele firmei Marsh Motorcycle Company in Brockton, Massachusetts in 1905 iar uniunea dintre cei doi naste "American Motorcycle Company" in Brockton. Aici s-a nascut motocicleta Marsh-Metz, cunoscuta si ca M-M.





 Marsh Metz 'MM' 1913

            Nou formata companie construieste primul ei motor in doi cilindrii in 1906, un V-twin de 1000cc capabil de 4CP.


Marsh Metz 1087cc V-Twin 

            Pana in 1908 firma Waltham Manufacturing ramane fara bani si conducerea il cere pe Metz sa revina ca patron. Pentru a reinvia compania si a creste incasarile Metz produce un kit auto inexpresiv numit Plan Car care putea fi asamblat de catre client din 14 kituri separate. Desii Plan Car nu a fost un succes fulminant a reusit sa scoata firma din impasul financiar si compania se extinde devenind Gore Estate.




Marsh Metz

            Pana in 1915 Metz Company produsese peste 7.200 de automobile dar la inceputul Primului Razboi Mondial fabrica e constransa de guvernul statelor unite sa produca piese de avion. Dupa ce razboiul se termina guvernul refuza sa-si plateasca datoriile catre companie astfel ca in 1912 Metz cade din nou pe plan financiar.


M-M 1087cc V-Twin

Metz a schimbat chiar ai numele companiei sale inapoi in "Compania Waltham," crezand ca sonoritatea germana a numelui il trage inapoi. In 1923, compania a declarat faliment, si a fost lichidata. In acelasi an, Metz foloseste ultima sa masina fabricata pentru sa se muta cu familia in Glendale, California unde creaza o fabrica de dulapuri. Metz a murit pe 29 iunie 1937.











Rieju RS3 125 LC - 2011

             

General
            La prima vedere Rieju poate indeajuns de multe incat sa fie considerat peste modelele din clasa lui, construite de branduri cu renume. Are un motor rapid si dotari suplimentare intaresante, cum ar fi quickshifter-ul prezent pe versiunea R, dar, calitatea constructiei slaba si manevrabilitatea scazuta nu pot fi ignorate.

Motorul
            Monocilindrul  Minarelli 4T racit pe lichid este identic cu motorul folosit de Yamaha YZF-R125, cu exceptia ca Rieju foloseste admisia pe carburatie iar Yamaha a optat pentru injectie. Carburatia ii permite totusi spaniolului sa stoarca putin mai multa performanta din motor.


Manevrabilitate
            Aliura sportiva data de furca Upside-Down si bascula sportiva nu se traduc in prea multa incredere in ceea ce priveste manevrabilitatea. Parca nu simti foarte bine ce se intampla la roti iar greutatea e prea mare pentru furca prea moale. La franare si in curbe ai mereu impresia ca te scufunzi.



Echipare
            RS3 vine standard cu indicator al treptei de viteza si poate fi incarcat cu gadget-uri odata cu kit-ul R care contine un quicks hifter si auto-blipper. 


Calitate si fiabilitate
Desii imparte acelasi motor cu Yamaha YZF-R125, se pare ca Rieju RS3 nu imprtaseste cu niponii aceeasi  filosofie in ceea ce priveste calitatea.  Carenajul este superficial, sincroanele cutiei de viteze sunt slabe, clampane si huruie, bordul are un aspect ieftin si oglinzile se pliaza automat, din cauza vantului, la peste 100Km/h. Toate aceste "mici" aspecte indica faptul ca nu ar rezista precum o Honda, Yamaha sau Aprilia dupa un an de sclavie la vre-un posesor mai aspru.




Valoare
            La 3,875 E e mai ieftina (si putin mai rapida)decat YZF-R125 cu aproape 1,000 E dar Rieju nu se ridica la nivelul calitativ sau sentimentul de Big-Bike pe care ti-l da Yamaha si e totusi mai scumpa decat bine-construita Honda CBR-125R care iti da mai multa incredere in utilajul ce te plimba prin trafic.

  


Vit. Max.                    130Km/h
Putere                        15CP
Cuplu                         12N/m
Greutate                     128kg
Inaltime sa                  845mm
Capacitate rezervor    12 litri
Motor                         monocilindru 124cc, 4T, 4V, SOHC, racire lichid    
Cadru                         leagan otel
Suspensie fata             furca USD 40mm, non-ajustabila
Suspensie spate          monoamortizor, ajustabil pe pre-incarcare

Frana fata                   disc 280mm, etrier cu 4 pistonase
Frana spate                disc 220mm, etrier cu 1 pistonas
Anvelope                    fata 100/80/17, spate 130/70/17


duminică, 23 octombrie 2011

Motojurnal / Editia XL





Stiri 

Italianul Marco Simoncelli (Honda) a căzut în turul doi al Marelui Premiu al Malaysiei la MotoGP şi a rămas la pământ, fără cască. Pilotul italian a murit la spital, unde fusese transportat cu elicopterul.



Accident groaznic la Grand Prix-ul Malaysiei: Pilotul italian Marco Simoncelli a murit în urma coliziunii (Imagine: Mediafax Foto/AFP)


După ce a căzut, Simoncelli a fost călcat de compatriotul său Valentino Rossi (Ducati) şi de americanul Colin Edwards (Yamaha), acesta din urmă având un umăr dislocat.
Simoncelli, în vârstă de 24 de ani, a fost scos cu ambulanţa de pe pistă şi a fost transportat la un spital cu elicopterul, unde a ajuns în stop cardiorespirator, iar după cateva minute a murit.
Medicii de la clinica circuitului din Sepang, conduşi de italianul Michele Macchiagodena, au încercat reanimarea lui Marco Simoncelli timp de 45 de minute, informează cotidianul As.
"Simoncelli a intrat în stop cardiorespirator din cauza loviturilor la cap, gât şi piept, astfel că a fost intubat şi s-au realizat manevre de recuperare timp de 45 de minute, dar acestea au fost în zadar şi la ora locală 16.56 (08.56 GMT) a fost declarat decesul", a explicat medicul Macchiagodena.
Americanul Colin Edwards, implicat în accident, a suferit o fractură la umăr şi se află la clinica de la Sepang.
Simoncelli, campion mondial în 2008 la 250 cc, în vârstă de 24 de ani, a căzut la ieşirea dintr-un viraj, în turul doi la Grand Prix-ul Malaysiei, fiind călcat apoi de americanul Colin Edwards (Yamaha) care l-a scos de pe pistă pe italianul Valentino Rossi. Şocul a fost atât de violent încât casca lui Simoncelli, care a rămas la pământ, s-a desprins. Cursa de la Sepang a fost anulată.
Decesul campionului mondial din 2008 la 250 cc intervine la aproape un an după cel al japonezului Shoya Tomizawa, în vârstă de 19 ani, la Moto2, la Grand Prix-ul statului San Marino.
Simoncelli, cunoscut pentru părul creţ, a obţinut în acest sezon două pole-position, în Catalunia şi în Olanda şi a reuşit cel mai bun rezultat săptămâna trecută în Australia, locul doi.
În acest an, el figura pe locul şase în clasamentul general provizoriu, la egalitate de puncte cu prietenul său Valentino Rossi, implicat in accidentul de duminică, de la Sepang, care l-a costat viaţa.
                                                                                                            www.mediafax.ro




DAC MOTORS, impreuna cu OPEN PUB, au placerea sa va invite la HALLOWEEN PARTY VI


Locatia: OPEN PUB, str. Tunari nr. 65
Data: 29.10.2011
Program: incepand cu ora 19:00 si pana ultimul "mascat" pica sub masa.

Eveniment organizat cu sprijinul Open Pub, Ciuc Premium, Dambla Motors, Editura Dacica, Scoala Moto Louis , Soft Expert si ABA Security.



Honda confirma intrarea in productie a lui Crosstourer V4, cu tractiune pe cardan.

Honda continua atacul violent confirmand noul concept Crosstourer V4 despre care se auzeau zvonuri cum ca ar intra pe linia de productie adoptand transmisia finala a lui VFR1200F.  Se pare ca transmisia DCT (Dual Clutch Transmission) va fi optionala, la fel ca pe VFR. 
Detalii mai multe voi afla luna viitoare cand modelul va fi expus la EICMA 2011 ( cea de-a 69 expozitie anuala de motociclete din milano 8-13Nov.) dar iata cateva amanunte primite de la leaderul de proiect de la honda, Dn-l Yosuke Hasegawa: “Crosstourer-ul ofera in nivel inalt de fuziune intre stilul off-road vibrabt, pozitia dreapta de pilotaj, puterea unui motor V4 si transmisia Dual Clutch care garanteaza o transmisie mai directa si o utilizare mai usoara. Suntem convinsi ca am ridicat stacheta cu ceea ce poate fi numit adevaratul Concept Crossover  ”






Aprilia dezvaluie “Maxiscuter-ul” SRV 850

            In timp ce linia dintre scutere si motociclete incepe sa se piarda din ce in ce mai mult Aprilia anunta modelul SRV 850. Desii inca nu am detaliile complete (vor aparea si acestea dupa Eicma 2011) Aprilia sustine ca SRV 850 va avea un motor V-twin de 850 capabil de 75CP si un cuplu de 76N/m. Din cate am vazut in ceea ce priveste cadrul (mai exact bascula si furca) SRV 850 pare a fi o continuare a lui Gilera GP800 lansat acum cativa ani. SRV-ul se pare ca va avea un motor mai mare care vine deasemenea cu plusuri de putere si cupludar si cu un carenaj mai atractiv.
            In timp ce detaliile de caroserie ale lui GP800 te faceau sa treci indiferent pe langa el, SRV-ul 850 are o roata fata de 16” si una de 15” pe spate. Franele fata vor actiona cu o mare promptitudine diind asigurate de doua discuri de 300mm Beefy. Transmisia probabil ca e una CVT  (Continuously Variable Transmission)












Motocicletele Maserati


            Banuiesc un zambet in coltul gurii dar e adevarat, Maserati au produs si motociclete. Hai sa parcurgem impreuna urmatoarea poveste:







            Alfieri Maserati (1887-1932) s-a nascut in Voghera (Lombardia), Italia fiind unul din  cei 7 frati – Alfieri, Bindo, Carlo, Ernesto, Ettore si Mario – care, cu exceptia lui Mario, au fost cu totii implicati in constructia de biciclete, motociclete si/sau masini. Fratele Mario se pare ca s-a implicat in crearea logo-ului inspirat din tridentul statuii lui Neptun J din Piata Neptun din Bologna. 
Cam prin 1903 Alfieri si Bindo Maserati incep serviciul ca angajati la fabricantul de automobile din Milano Isotta-Fraschini iar in 1905 Alfieri se muta la fabricantul de biciclete F.I.V. Edoardo Bianchi S.p.A. In 1912 se intoarce impreuna cu Ettore la Isotta-Fraschini pentru urmatorii doi ani.



 Maserati – Marca
           
            Prima mentionare a marcii Maserati (Societa Anonima Officine Alfieri Maserati) vine din 1914. In 1919, Alfieri Maserati pune bazele fabricii Fabbrica Candele Accumulatori Maserati S.p.A., incepand ca fabricant de bujii si acumultori in Bologna. La inceputul anilor 1920 Alfiero, Bindo si Ernesto construiau masini de Grand Prix pentru Diatto in Torino. Diato opreste productia de masini de curse in 1926 iar marca Maserati (Officine Alfieri Maserati S.p.A.) se naste oficial in acelasi an.  Printre primele succese se numara cursa din Targa Florio din 1926 castigata cu o masina Maserati condusa de Alfieri.
            La varsta de 42 de ani Alfieri Maserati moare in 1932 in urma complicatiilor survenite dupa accidentul din cadrul cursei de la Messina. Bindo, Ernesto si Ettore tin in viata firma pana in 1937 cand isi vand actiunile unui industrias italian pe numele Adolfo Orsi din Modena. Fiul lui Adolfo, Omar, a fost numit director al companiei in 1937 iar in 1940 sediul Maserati este mutat in Modena. Cei tri frati, ramasi in companie, sunt cooptati in echipa de ingineri cu contracte de 10 ani care inceteaza in1947. Fratele lui Adolfo, Marcello, conducea atunci divizia de turnatorie a companiei.

            Motocicletele Maserati

            Dupa razboi Maserati S.p.A. (Maserati Automobili) reincep constructia de automobile sub conducerea lui Adolfo. Sub conducerea surori lui Adolfo, Ida Orsi, , Fabbrica Candele Accumulatori Maserati cumpara Italmoto in 1953, devenind Maserati S.A. di Modena. Italmoto era un fabricant de motociclete din Bologna care avea la activ motociclete de 125cc in 2T si 160cc in 4T. Dupa cumpararea lui Italmoto, prooductia se muta in Modena
            Desii motocicletele Maserati (Maserati S.A.) nu erau direct afiliate cu divizia Maserati automobile li s-a permis sa utilizeze deja famliarul logo al companiei – Tridentul.
            Prima motocicleta productie Maserati a fost Tipo 125/T2, bazat pe modelul DKW si Tipo 160/T4 bazat pe tourerul 160 Italmoto. Mopedele Maserati veneau in versiuni de 50/75cc – Tipo 50/T2/U Turisimo majuscula „U” derivand de la cuvantul Umino – Barbat sau 50/T2/D Turismo „D”-Done



            Motocicletele maserati erau produse in variante se 125cc, 160cc, 175cc, si 250cc cu configurari ale motorului in 2T si 4T. Printre modelele sport gasim GTS, T2/S si T2/SS. Modelele in 4T erau Tipo 250/T4 Gran-Turismo Lusso si Tipo L/160/T4 Turismo Lusso.
            In zenitul productiei, motocicletele companiei se vindeau in toata Europa, America de Nord si Africa de Sud. Incursiunea Maserati in fabricarea de motociclete a fost de scurta durata, si productia de motociclete a fost intrerupta in 1960, ca urmare a concurentei mari din partea altor producatori italieni de motociclete si scutere care veneau cu modele tot mai usoare. Adolfo Orsi a vandut actiunile sale din Maserati Automobili lui Citroen in 1968.











Ducati Streetfighter 848 – 2011





Pret     11.620 Euro

General

            Sincer, lumea moto nu avea mari asteptari de la aceasta motocicleta. Pe de o parte, noua motocicleta este, in cel mai bun caz, o revizuire a deja imbatranitului Streetfighter 1098 – o motocicleta care a alunecat de pe „scara atractiei” din cauza costului foarte ridicat  si a performantelor coplesitoare.

            Pe de alta parte, chiar daca e mai ieftin decat versiunea 1198, e totusi mai scump decat principali sai concurenti – Triumph Street Triple si MV Augusta Brutale 920. Dar, dupa ce sui in sa esti lovit subit, mai ales daca prinzi cateva curbe, acolo unde pedigree-ul de curse straluceste. Adaugand la asta un motor mult mai prietenos decat cel al variantei 1098 obtii un naked Ducati modern si sportiv, tocmai bun.

            Motorul

            Hai sa-l analizam. Un V-Twin de 849cc de inalta performanta. Are mostenirea de curse a lui Testastretta cu actionarea Desmodromica a supapelor, admisia cu supape ovale, si nu e nimic altceva decat versiunea mai mica a armei de catigat curse – 1198. Cu 132Cp si 94N/m se pare ca e o bestie mica si potenta.
            Motorul Testastretta e puternic. Trage bine iar ambreiajul e excelent setat. Chiar si cu controlul tractiunii oprit, simpla intoarcere rapida a manetei de acceleratie nu e indeajuns incat sa ridice roata fata dar, cupland ambreiajul la rotatii inalte obtinem din 848 un campion italian de wheelie. Motorul pare lenes de parca Ducati e batran, nu exceleaza in rpm dar e destul de grabit. Un motor inselator.

            Manevrabilitate

            Asul din maneca lui 848 este balansul perfect motor/cadru/ciclistica. Frana de motor suplimenteaza decizia pilorului de a incetini. Chiar daca franezi puternic cadrul nu te surprinde (neplacut). Nu se ridica roata spate, nu se „scufunda” si partea din fata nu face nici o pirueta. Pur si simplu se opreste.
            Simti foarte bine aderenta anvelopelor astfel ca asteptatul pana in ultima secunda pentru a frana inainte de curba sau a accelera pentru o iesire devine o normalitate. Simpla ridicare cu 20mm a ghidonului dintr-o bucata este raspunsul la streetfighter 1098 si chiar se simte. Ai o pozitie de stat in sa mai mult fata de a fi intins pe masa de tortura. Una peste alta, pilotul se simte ca un stapan ce sta confortabil de la inceput pana la sfarsit.

            Echipare

            Pai incepem cu motorul: avem o versiune mai mica a lui 1098, castigatorul de curse. Adaugam o ciclistica ce si-a demonstrat calitatile, etriere Brembo, furca complet ajustabila Marzocchi USD, amortizor spate Sanch si dam peste 848 – Sportivul cu ghidon inalt.
            Mai avem asa: Control al tractiunii ajustabil pe 8 trepte, si e gata setat de joaca cu un sistem DDA.  Avem si mufele pentru quick shifter Ducati Performance. Si nu ne oprim. Anvelope Pirelli Diablo Corsa 3, anvelope du densitate variata, durabile dar cu o aderenta foarte buna pe margine, exact acolo unde conteaza cel mai mult. Roata spate a fost modificata de la 180/55 la 180/60.

            Calitate si fiabilitate

            Ducati e exotic, scump si cu o fiabilitate scazuta... Gresit. De fapt Ducatii are un nivel foarte ridicat al fiabilitatii si asta in special calitatii constructiei si a materialelor. Totusi va ramane mereu o motocicleta exotica multumita flerului italian in design, frumusetii, tehnologiei si sportivitatii genetice. 

            Valoare
           
            Gasim chiar o buna portie de tehnologie pe Streetfighter 848 si la doar putin peste 11K e de luat acasa. Triumph Speed Triple e mai ieftin si din infruntarea celor doua pe strada ar iesii o lectura placuta pe care v-o las voua sa o cititi. Ducati a fost intodeauna mai scump, asa e in firea bestiei...

            Alte versiuni

Ducati Streetfighter (1098) – originalul bad-boy Streetfighter. 155Cp si 115N/m – Arma excelenta a pilotilor experimentati



duminică, 16 octombrie 2011

Motojurnal / Editia XXXIX

Noutati


Asa cum am promis, am fost aseara la intrunirea Chopper Academy Constanta – End Of Season. Nu a lipsit traditionala intampinare cu slana, ceapa si palinca. Berea a fost rece si buna (chiar daca frigul de afara ne-a obligat sa atentam si la cate o cafea), o nirghilea si cateva pipe au aromat aerul si buna dispozitie a fost la ordinea zilei. In principiu a fost exact cum ma asteptam: cateva zeci de oameni, amici, prieteni sau necunoscuti s-au intalnit sa vb. despre motociclete si motociclism. 
Am avut o ocazie buna de a-mi face cunostinte noi, am vazut o motocicleta care face cinste proprietarului ei (Nicu), un Ducati 906 Paso, motocicleta editie limitata, din cele trei existente in tara noastra fiind singura care si functioneaza. 

Intalnirea s-a intins frumos pana la orele noptii si se anunta ca pe 19 Octombrie si 29 Octombrie urmeaza cate o reintalnire la Bucuresti respectiv Calarasi, acolo unde Choper Academy  ne asteapta la alte chefuri de zile mari asa ca nu aveti motive sa lipsiti.










BMW R321923–1926
Prima motocicleta BMW


            BMW R32 este prima motocicleta produsa de BMW. Fabricant de motoare de avion in timpul Primului Razboi Mondial, BMW s-a vazut pus in fata necesitatii diversificarii productiei dupa ce Tratatul de la Versailles interzice aviatia si productia de avioane germane asa ca primul domeniu nou pt. fabricant a fost in proiectarea si productia de motoare industriale.
            In 1919, BMW proiecteaza motorul boxer M2B15 pentru Victoria Werke AG din Nuremberg ca motor industrial portabil dar sansa a facut ca propulsorul sa aiba principala ocupatie ca herghelie pentru motocicletele Victoria. Motorul era folosit de asemenea pe motocicleta Helios construita de Bayerisch Flugzeug care s-au unit apoi cu  BMW AG. (Cei de la Bayerisch Flugzeug produsesera un mic motor in 2T numit Flink care nu a avut succes).
            Dupa unirea dintre BMW si Bayerisch, directorul general Framz Josef Popp ii cere directorului de proiectare Max Friz sa evalueze performantele motocicletei Helios.  Dupa ce si-a incheiat sarcina Friz ii sugereaza lui Popp ca cel mai bun lucru care poate sa-l faca un proprietar de Helios este sa-i dea drumul in cel mai apropiat lac J. Mai in serior, Friz a tras semnalul de alarma asupra arborelui cotit transversal – stil Duglas – care restrictiona puternic racirea cilindrului din spate.
            Popp si Friz au convenit asupra re-proiectarii lui Helios pentru al-l face mai vandabil fara sa realizeze ca se indreptau catre solutia pe termen lung in designul motocicletelor. Noul model a fost numit R32, si-a inceput productia in 1923, devenind prima motocicleta pur BMW.
            Motorul M2B33 care echipa R32 avea o cilindree de 486cc, cilindrii din aluminiu si chiulasele din aliaj de aluminiu. Motorul producea  8.5CP si propulsa motocicleta cu o viteza maxima de 95Km/h. Motorul si cutia de viteze formau un singur ansamblu. Noul motor prezenta un sistem de ungere cu pompa si recirculare a uleiului intr-o perioada in care majoritatea fabricantilor foloseau un sistem de ungere cu pierdere totala. BMW a folosit acest sistemul cu pompa pana in 1969.
            Pentru a contracara problema de racire intampinata pe Helios, Friz orientase motorul boxer M2B33 care echipa R32-ul cu cilindrii de o parte si de alta a motocicletei lafel ca fabricantul britanic ABC. Spre deosebire de acesta insa, BMW R32 folosea transmisia finala pe cardan.
            R32 a stabilit aranjamentul: motor boxer-transmisie cardan pe care BMW il folosea pe toate motocicletele sale pana in prezent, exceptand F650 din 1994 si derivatele sale.

Detalii tehnice - BMW R32
Fabricant                     BMW AG
Anii de fabricatie          1923–1926
Predecesor                 Helios
Sucesor                                  BMW R42, BMW R47
Clasa                           standard
Motor                           BMW M2B33 boxer de 486 cc cu supape laterale, racit cu aer
Alezaj/cursa                68 × 68 mm
Vit. Max.                       95 km/h
Putere                         8.5 hp (6.3 kW) @ 3200 rpm
Transmisie                  manuala, 3 viteze
Suspensie                   fata : Furca Girder cu arc dublu de tip consola
spate: lipsa
Frana                           fata: tambur
                                    Spate: saboti
Greutate                      122 kg
Capacitate rezervor    14 litri
Consum combustibil   ~3l/100Km





Aprilia Tuono V4R APRC 2011




General
Noul Tuono V4 R APRC de la Aprilia se prezinta cu performantele unui superbike original, ajutoare electronice avansate pentru pilot, un sunet demn de MotoGP si o pozitie de pilotaj foarte buna. Cu 167CP declarati de fabricant, este mai puternic decat rivalele sale apropiate caDucati Streetfighter, KTM 990 Super Duke si Triumph Speed Triple. Este o arma de temut pe pista multumita cadrului bine echilibrat, franelor si motorului puternic, e dotat cu quickshifter, controlul tractiunii si sistem anti-wheelie. Pe sosea este foarte distractiv, cand dezactivezi sistemul anti-wheelie si setezi controlul tractiunii la maxim pentru a face fata situatiilor neasteptate. Folosind sistemul de lansare electronic esti sigur ca pleci primul de la semafor.







Motorul
Tuono foloseste acelasi motor compact V4 la 65° ca si varianta superbike RSV4 dar setat diferit pentru folosirea mai usoara pe strada. Puterea pe care constuctorul o revendica este de 167CP@11,500rpm si culplul maxim este de 111 N/m@9500rpm.  Limita turatiilor se atinge la 12.300rpm.
In comparatie cu RSV4 motorul are alta ordine de aprindere si un volant mai greu. Prmele 3 rapoarte de transmisie in cutia de viteza sunt mai mici si ambreiajul inca aluneca.
Motorul este prietenos la turatii joase, se innaspreste la regim mediu si explodeaza intr-o frenezie ce te face sa tii bine de ghidon cand atinge gama inalta de rpm.







Manevrabilitate.
Manevrabilitatea pe pista se ridica la asteptarie avute in fata unui superbike si este impresionant de stabla pentru un naked cu ghidonul inalt multumita setarilor bune facute cadrului si sistemului care impiedica ridicarea pe roata spate. Aceeasi poveste increzatoare o spun si cand vine vorba de plimbarea prin oras iar pozitia este chiar buna, nu contorsionata ca pe o sportiva. Saua in schimb e cam tare si dupa vre-o ora de condus incepe sa apara un oarecare discomfort.
In comparate cu RSV4 are acelasi cadru dar motorul este asezat cu 5mm mai jos, furca e data in fata cu 10mm si axul basculei este coborat 5mm pentru a se potrivii pozitiei drepte de pilotaj.







Echipare
Motocicleta este burdusita cu versiunea APRC (Aprilia Performance Ride Control), controlul tractiunii si al lansarii plus un quickshifter. Asta pe deasupra cadrului si a basculei din aluminiu frumos realizate, suspensiilor Sanchs complet ajustabile, franelor Brembo si a display-ului LCD cu doua moduri de fuctionare (road/race). Primesti o gramada de echipare pentru banii dati.







Calitate si fiabilitate
            Tuono este foarte bine construit, vopseaua e de calitate, robusta, cadrul si basculasunt din aluminiu, foarte bine lustruite. Fiabilitatea ar trebui sa fie deasemenea una de varf.






Valoare
Daca luam in considerare preturile crescande ale motocicletelor japoeze din ultimii ani Tuono pare chilipirul secolului, mai ales daca tinem cont si de nivelul de performanta si echipare.


Detalii tehnice

Motor                  V4, 16v, 999cc 167CP
Cadru                   dublu-grila din aluminiu
V.Max                  266Km/h
Greutate              183Kg
Inaltime sa            835mm
Capacitate rezervor       17l
Suspensie fata                furca Sachs USD 43mm, complet ajustabila
Suspensie spate              mono-amortizor Sachs, complet ajustabil
Frana fata             2 disc x 320mm etrier Brembo cu 4 pistonase
Frana spate          1 x disc 220mm etrier cu 2 pistonase